marți, 8 martie 2011

Castelul Corvinilor

O minunatie de  castel, foarte bine conservat avand in vedere ca a fost ridicat prin secolul al XIV-lea. Legendele coloreaza istoria castelului intr-un mod inedit si in acest sens amintesc de legenda blazonului, legenda fantanii, legenda calugarului spion, dar mai sunt si altele.
Castelul mai este cunoscut si sub denumirea de Castelul de la Hunedoara, Castelul Huniazilor sau Castelul Corvinestilor. Numele de castelul vine de la Ion Corvin sau Ion Huniade, numele sub care il gasim pe Iancu de Hunedoara, domn al Tarii Romanesti si regent al Ungariei.
De-a lungul timpului, castelul a suferit mai multe modificari arhitecturale, rezultatul fiind o imbinare cu success a elementelor gotice cu cele baroce si renascentiste. 
In castel se intra pe un pod de lemn sustinuti de 4 piloni de piatra masivi, plasati peste raul Zlasti, iar plimbarea prin castel este o incantare. Castelul are 42 de incaperi dintre care voi enumera doar cateva: Camera de Aur, Camera Domnitelor, Sala Dietei, Sala Cavalerilor, temnita, capela catolica. Plimbarea prin Sala Dietei si Sala Cavalerilor a fost o experienta placuta, ele pastrand inca atmosfera somptuoasa din vremurile de demult, parca asteptam la orice pas sa apara de dupa unul din stalpi o domnita sau un cavaler din acele timpuri. Nu mai putin impresionante sunt Turnul Alb, Turnul Capistrano, Turnul Buzduganelor si Turnul Ne Boisa, dar si galeria si donjonul care sunt pastrate neschimbate de pe vremea lui Iancu de Hunedoara.  
Blazonul Corvinilor este un corb cu un inel in cioc, povestea lui regasind-o intr-o legenda foarte frumoasa. Se spune ca Iancu ar fi fost fiul nelegitim al regelui Sigismund de Luxemburg ca urmare a unei iubiri ascunse cu Elisabeta, o femeie foarte frumoasa de prin partile Hategului. Ca cinstea femeii sa ramana nepatata regele ii da de sot pe Voicu pe care il recompenseaza cu castelul din Hunedoara, iar femeii ii face cadou un inel de aur cu sigiliul regal. Legenda descrie ca in timpul unei partide de vanatoare pe noile domenii capatate de la Sigismund la care a participat intreaga familie Voicu, dorind sa se spele pe maini pentru a servi masa, femeia si-ar fi scos inelul pe care l-a asezat pe o piatra. Un corb atras de stralucirea podoabei l-a luat in cioc si a zburat in vazduh. Vazand acestea, Iancu care inca era un copilandru a luat arcul si a sagetat corbul in zbor recuperand inelul.
Legenda fantanii nu este specifica numai castelului, dar spune ca fantana din cadrul castelului a fost sapata timp de 15 ani de un grup de trei turci cazuti in robie. Ei primisera promisiunea ca dupa saparea fantanii vor fi eliberati. Intre timp cu putin inainte ca fantana sa fie gata, Iancu a murit rapus de epidemia de ciuma ce bantuia Europa. Sotia sa Elisabeta nu a mai respectat intelegerea de punere in libertate a prizonierilor hotarand sa-i ucida pentru a nu divulga secretele castelului. Prizonierii cer ca pe o ultima dorinta sa scrie o inscriptie prin care lumea sa-si amintesca de ei. Unii spun ca pe inscriptie scria "apa ai, inima nu" insa cu ajutorul unor experti textul scris in araba veche arata astfel: " Fantana lui Hassan, rob la ghiauri in cetatea de langa biserica". Inscriptia poate fi vazuta azi pe unul din contraforturile capelei. 
Legenda calugarul spion, zidit de viu in peretele Turnului Capistrano. Desi Ioan de Capistrano nu se stie daca a locuit sau nu acolo, in turnul care ii poarta numele, exista o camera rotunda, micuta aducand mai mult a chilie in care locuia capelanul castelului. Camera este situata la nivelul plafonului Salii Dietei, iar legenda spune ca ultimul locuitor al incaperii a fost suprins spionand tot ce se petrecea in Sala Dietei printr-o gaura facuta in zid. Urmarea a fost ca in zidul camerei, gros cam de-o jumatate de metru, a fost sapata o firida si in acea firida a fost zidit de viu calugarul spion. Ca este adevarata sau nu, greu de spus.
Vizitarea acestui castel o recomand cu multa placere tuturor. 
M-am simtit bine ca turist in Romania, Castelul Corvinior fiind un castel ce concureaza cu succes castelele pe care le gasim in vestul Europei.